Leviticul 27

Codul sfințeniei din Leviticul, enumerând ce așteaptă Dumnezeu de la cei care Îi aparțin, termină capitolul 26 care se ocupă de jurăminte. Jurămintele erau promisiunile făcute Domnului de a face anumite servicii, a da anumite daruri, sau a-I oferi o jertfă. Jurămintele erau cu totul voluntare, dar câteodată nu puteau fi ținute, așa că în mila Lui, Dumnezeu  a oferit o cale generală de a-și răscumpăra obligația. Acest lucru se făcea dând o valoare monetară jurământului făcut. Dacă jurământul nu putea fi îndeplinit, atunci contravaloarea acestui jurământ putea fi plătită direct lui Dumnezeu. Acești bani nu puteau fi plătiți nici cu zecimea nici cu animalele care în mod obișnuit trebuiau să fie jertfite Domnului.

Jurămintele noastre de bună voie, sau promisiunile făcute lui Dumnezeu sunt obligații serioase care trebuie împlinite. Acestea ar trebui să izvorască totdeauna din inimi pline de recunoștință și iubire pentru Dumnezeu. Nu ar trebui să fie jurăminte pripite, ci ar trebui să ne gândim exact dacă pot fi împlinite. Ar trebui să provină mai degrabă din dorința noastră de a face ceva special pentru Dumnezeu, decât din a încerca să negociem cu El.

Dean Davis

Atlantic Union College

Leave a reply

Your email address will not be published.